Brindusa Armanca
Imediat după căderea simbolică a comunismului, presa s-a urcat pe valul de emoție generat de revoluții și pe visul libertății. După aproape trei decenii, bilanțul este mai puțin optimist. Generația de jurnaliști care avea în 1989 între 30 și 40 de ani își amintește cât entuziasm a alimentat producția de presă timp de 10-15 ani. Sute de publicații efemere se nășteau și dispăreau după câteva numere, iar publicul avid de știri stătea la coadă după ziare, mai apoi cu ochii lipiți de televiziunile abia apărute, care, toate, vorbeau despre enigmele Revoluției și despre viitorul democratic al țării. Între timp, foștii propagandiști ai ziarelor PCR s-au convertit și au pus mâna pe patrimoniul acestora, devenind jurnaliștii bogați ai cețoasei tranziții. Aflăm azi din listele publicate de istoricul Mădălin Hodor că unii „elefanți“ fuseseră învestiți cu încredere de fosta Securitate, care nu i-a uitat nici după 1989, transformându-i în cei mai vizibili formatori de opinie, gata oricând să schimbe baricada politică. (…)
Revista 22
https://revista22.ro/70271602/modelul-occidental-al-presei-a-euat-n-europa-de-est.html
N.B.: Oare chiar am încercat să „implementămʺ modelul occidental al presei? (D.S.)
