Reconvocare Adunarea Generală a Asociației Jurnaliștilor din Sălaj

CONVOCATOR

Asociația Jurnaliștilor din Sălaj

            Subscrisa Asociația Jurnaliștilor din Sălaj, cu sediul în Zalău, str. Nicolae Titulescu nr. 1, județul Sălaj, prin președintele Asociației, D-nul Vasile-Daniel Săuca, în baza prevederilor art. 26 din Statutul Asociației și a dispozițiilor OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, actualizată, reconvoacă Adunarea Generală a Asociaților pentru data de 30.01.2023, ora 11:00, la sediu, cu următoarea 

ORDINE DE ZI:

1.     Modificarea Statutului Asociației;

2.     Alegerea unui nou Consiliu Director al Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj;

3.     Diverse.

            Conform art. 30 din Statutul Asociației, având în vedere faptul că la prima convocare din data de 12 Ianuarie 2023 nu s-a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din numărul asociaților, la cea de-a doua convocare măsurile se iau cu majoritate de jumătate plus unu din numărul asociaților prezenți, majoritate care nu va putea fi mai mică de trei membri.

             Ținând cont de aceste prevederi, vă adresăm cu respect rugămintea de a asigura prezența membrilor Adunării Generale a Asociaților la această ședință.

        Președinte,                                                                                              Data,

Vasile-Daniel Săuca                                                                                       13 Ianuarie 2023

CONVOCATOR Asociația Jurnaliștilor din Sălaj

Subscrisa Asociația Jurnaliștilor din Sălaj, cu sediul în Zalău, str. Nicolae Titulescu nr. 1, județul Sălaj, prin președintele Asociației, D-nul Vasile-Daniel Săuca, în baza prevederilor art. 26 din Statutul Asociației și a dispozițiilor OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, actualizată, convoacă Adunarea Generală a Asociaților pentru data de 12.01.2023, ora 12:00, la sediu, cu următoarea…

 

CODUL DEONTOLOGIC AL JURNALISTULUI

ELABORAT DE CONVENŢIA ORGANIZAŢILOR DE MEDIA

PREAMBUL
Prezentul Cod Deontologic a fost elaborat de organizatiile membre în Convenţia Organizaţiilor de Media.

Prevederile prezentului Cod Deontologic sunt liber consimţite de jurnaliştii membri ai organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale, semnatare ale Statutului Jurnalistului adoptat de către Convenţia Organizaţiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9 – 11 iulie 2004.

Aplicarea prevederilor Codului Deontologic se va realiza prin grija organelor specializate ale fiecărei organizaţii semnatare a Statutului Jurnalistului.

În cuprinsul prezentului Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele  premise:

– Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes public. Acesta nu se rezumă numai la aspectele politice, ci include orice altă împrejurare care prezintă interes pentru comunitate.

– Interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public.
 
– Modul în care funcţioneaza şi acţionează guvernul, autorităţile ori instituţiile publice, precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii este de interes public major.

  – Toate acţiunile, omisiunile, gesturile şi cuvintele demnitarilor, politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funcţiei lor sunt de interes public major. Viaţa privată a acestora este de interes public atunci când are relevanţă pentru exercitarea funcţiei.

– Având în vedere contribuţia autorităţilor la gestionarea puterii şi a serviciilor publice, critica adusă acestora se bucură de un interes public major.

– Atunci când nu există un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitată decât de interesul protejării unui alt drept fundamental.

 – Orice informatii privind încălcarea drepturilor omului – aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România – sunt de interes public major.

1. ROLUL JURNALISTULUI

1.1. Jurnalistul este dator să exercite dreptul inviolabil la libera exprimare în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
Jurnalistul se bucură de o protecţie sporită în exercitarea acestui drept datorită rolului vital, de  apărător al valorilor democratice, pe care presa îl îndeplineşte în societate.

1.2. Jurnalistul este dator să caute, să respecte şi să comunice faptele – aşa cum acestea pot fi cunoscute  prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.   

1.3. Jurnalistul este dator să exprime opinii pe o bază factuală. În relatarea faptelor şi a opiniilor,  jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.

1.4. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia şi abuzul de orice fel.

1.5. În demersul său de a informa publicul, jurnalistul este dator să reflecte societatea în ansamblul şi diversitatea ei, acordând acces în presă şi opiniilor minoritare şi individuale.
Publicul are dreptul  să cunoască nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează.
Acestea sunt cerinţe ale pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică.

1.6. Profesia de jurnalist implică drepturi şi obligaţii, libertăţi şi responsabilităţi.

  2. CONDUITA PROFESIONALĂ

2.1. Respectarea drepturilor omului

În exercitarea rolului său de garant al democraţiei, presa are datoria primordială de a respecta drepturile omului. Astfel :
 
2.1.1. Jurnalistul este dator sa respecte prezumtia de nevinovatie.

2.1.2. Jurnalistul este dator să respecte viaţa privată a persoanei (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă). Amestecul în viaţa privată este permis atunci când interesul public de a afla informaţia prevalează. În acest context este irelevant dacă o persoană publică a dorit sau nu să dobândească aceasta calitate. O activitate nu este privata doar pentru motivul că nu este desfăşurată în public.
 
2.1.3. Jurnalistul este dator să ţină cont de interesul legitim al minorului. El va proteja identitatea minorilor implicaţi în infracţiuni, ca victime sau ca autori, cu excepţia situaţiei în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi, sau la solicitarea expresă a părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali, în vederea protejării interesului superior al minorului.

2.1.4. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există  acordul acestora sau când un interes public major prevalează. De acelaşi regim beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).

2.1.5. Jurnalistul este dator să nu discrimineze nicio persoană pe motive de rasă, etnie, religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilităţi şi să nu instige la ură şi violenţă atunci când relatează fapte sau îşi exprimă opiniile.

2.2. Regulile redactării

2.2.1. Informaţia trebuie delimitată clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile în acest sens.

2.2.2. Jurnalistul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica şi va exprima opinii pe o bază factuală. Informaţiile vădit neadevărate, sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.

2.2.3. În chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.  

2.2.4. Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării. În cazul citării parţiale a unei persoane, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul  acelei persoane.

2.3. Protecţia surselor

2.3.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihica sau locul de muncă.

2.4. Colectarea informaţiilor

2.4.1. Jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace. Se recomandă ca utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

2.5. Abuzul de statut

2.5.1. Folosirea statutului  de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă.

2.5.2. Jurnalistul nu va accepta daruri în bani sau în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite în considerarea statutului său profesional. 

2.5.3. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale ale jurnalistului de cele politice şi economice.

2.6. Independenţa

2.6.1. Jurnalistul îşi va exercita profesia conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de Statutul Jurnalistului şi prezentul Cod Deontologic.

2.7. Corecţia erorilor. Dreptul la replică

2.7.1. Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice şi scuze.

2.7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă.

3. DREPTURILE JURNALISTULUI

3.1. Jurnalistul este protejat de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi care garantează libertatea de exprimare şi liberul acces la informaţii, precum şi la toate sursele de informare.

3.2. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

3.3. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept dar şi o obligaţie a jurnalistului.

3.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.

3.5. În virtutea bunei practici de separare a activităţilor economice de cele editoriale, jurnalistul are dreptul de a refuza să atragă contracte de publicitate sau sponsorizare pentru instituţia de presă la care lucrează.

3.6. Jurnalistul se bucură, potrivit legii, de protecţia drepturilor de autor.

3.7. Jurnalistul îşi afirmă dreptul de a fi apărat de către instituţia de presă unde îşi exercită profesia, precum şi de către asociaţia profesională ori sindicală care îi reprezintă interesele împotriva oricărei presiuni exercitate contra sa, de natură să determine o încălcare a conduitei profesionale prevăzute de Statutul Jurnalistului şi de prezentul Cod Deontologic.

Prezentul Cod Deontologic este parte integrantă a Statutului Jurnalistului adoptat de către Convenţia Organizaţiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9 – 11 iulie 2004 .

 Raster

STATUTUL JURNALISTULUI

 ELABORAT DE CONVENŢIA ORGANIZAŢIILOR DE MEDIA

 

  1. Profesiunea de jurnalist este liberă şi independentă, în concordanţă cu principiile dreptului la liberă exprimare şi ale dreptului la informaţie, enunţate de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de Constituţia României, precum şi de Codul Deontologic al Jurnalistului, ce face parte integrantă din prezentul Statut.

 

  1. Jurnalist este acea persoană care exercită dreptul inviolabil la libera exprimare şi a cărei principală sursă de venituri este obţinută din realizarea de produse jurnalistice – fie ca angajat, fie independent – indiferent de domeniul mass-media în care lucrează (presa scrisă, audiovizual, online, etc.).

 

  1. Profesiunea de jurnalist este recunoscută de organizaţiile profesionale, patronale şi sindicale, semnatare ale acestui Statut.

 

  1. Rolul, conduita profesionala, drepturile şi obligaţiile jurnalistului sunt prevăzute în Codul Deontologic al Jurnalistului, parte integrantă a acestui statut.

 

  1. Prevederile Codului Deontologic sunt liber consimţite de jurnaliştii membri ai organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale, semnatare ale acestui statut.

 

  1. Implementarea prevederilor prezentului statut, precum şi ale Codului Deontologic cade în sarcina organului specializat al fiecărei organizaţii semnatare.

 

  1. Unitatea de implementare poate media orice litigiu dintre jurnalist şi angajator.

 

  1. Jurnalistul are dreptul să se adreseze unităţii de implementare în litigiile dintre el şi angajator, referitoare la exercitarea profesiei.

 

  1. Nici una dintre prevederile statutului, ale Codului Deontologic sau ale Contractului Colectiv de Muncă nu poate fi interpretată contrar principiilor internaţionale privitoare la libera exprimare.

 

  1. Jurnaliştii ce nu sunt membrii nici uneia dintre organizaţiile semnatare   ale prezentului statut vor putea depune o declaraţie de acceptare a prevederilor acestuia la secretariatul Convenţiei Organizaţiilor de Media.

 

  1. În egală măsură, prezentul statut este deschis spre aderare tuturor organizaţiilor profesionale, patronale şi sindicale ale jurnaliştilor ce nu au participat la elaborarea lui, dar care se regăsesc în prevederile acestuia.

Prezentul statut a fost adoptat de catre Conventia Organizatiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9 – 11 iulie 2004.

Descarcă ⇓ aici:

CODUL DEONTOLOGIC AL ZIARISTULUI
ADOPTAT DE CLUBUL ROMAN DE PRESA