Știrea e aceasta: Armata, Academia Română şi Biserica ocupă primele locuri în privinţa încrederii românilor, potrivit „Barometrului Vieţii Religioase” – ediţia decembrie 2021, lansat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS. Potrivit sondajului, prezentat săptămâna trecută în Aula Academiei Române, la întrebarea „Dumneavoastră câtă încredere aveţi în următoarele instituţii”, românii au răspuns că au foarte multă şi multă încredere în Armată (67,23 la sută), Academia Română (64,7 la sută) şi Biserică (62,4 la sută). Pe locurile următoare se situează primăriile din localităţile respondenţilor (45,1 la sută), Poliţia (44 la sută), Presa (20,4 la sută), Preşedinţia (14,6 la sută), Parlamentul (14 la sută) şi Guvernul (13,4 la sută), scrie Agerpres. Pe ultimul loc în ceea ce priveşte încrederea românilor în instituţii se situează partidele politice cu un procent de 8,8 la sută (digi24.ro).
E trist că la 32 de ani de la „revoluția”, „lovitura de stat” sau „evenimentele” din 22 decembrie 1989 presa în România a ajuns la un asemenea hal de (ne)încredere din partea populației. Dacă e să credem acest sondaj, și altele pe această temă, doar unu din cinci români mai au încredere în mass-media. Evident, întrebarea e generală, și chiar nu știu dacă presa mai e o „instituție”. Discuția e complexă, dar să concedem că așa stau lucrurile. Vinovații? Cam toată lumea (jurnaliști, patroni, partide, guvern, cititori, ascultători, privitori, dinozaurii media și social media etc.). Dar, zic eu, mai ales cei care au reușit, din păcate, prin diverse forme, să decredibilizeze presa românească, amputându-i principalul rol, acela de informare corectă a publicului.
E și mai trist că după 32 de ani de „libertate”, partidele politice – unul din fundamentele democrației – se află în coada clasamentului încrederii românilor. Această postură nu este, firește, onorantă pentru politicienii patriei, dar dă socoteală, din plin, de mersul țării, „într-o direcție greșită”. Oare se va schimba situația în anul ce vine? Nu știu cine poate risca previziuni optimiste.
P.S.: Nu pot să nu remarc, în ton cu cele de mai sus, „ieșirea” recentă a domnului Cîțu, președintele PNL, care l-a „urecheat” public pe prim-ministrul PNL Ciucă. Păi, nu era mai simplu să-i dea un telefon sau să-l cheme la partid?
Sursa: Magazin Sălăjean