A murit gazetăria?

Daniel Săuca

„Jurnalismul a murit?”, aceasta e întrebarea recentului „dosar” din „Dilema veche”. Ca de obicei, unii zic că da, alții că nu. Coordonatoarea „dosarului”, Adina Popescu, afirmă că nu a murit, „doar a trecut prin multiple transformări și a devenit mult mai creator decât cel «clasic» de acum douăzeci de ani”. Mi-a fost dor să fiu de acord (aproape întru totul) cu CTP: „Ceea ce se numește astăzi televiziune în România nu mai este presă. În marea majoritate este propagandă și divertisment”. Nu o duc mai bine, adaug eu, nici multe posturi de radio sau publicații, din această perspectivă, a propagandei și divertismentului. Alte citate din CTP, din „dosarul” menționat: „Există un public care nu mai dorește să fie informat, dorește să fie manipulat”; „Așa-numiții jurnaliști TV se confundă tot mai mult cu politicienii și chiar devin politicieni «cu acte-n regulă» Dar s-a dezvoltat printre ei o specie mai tare decât politicianul: predicator de televizor”. Nu numai în predicatori s-au „transformat” destui jurnaliști ci și în procurori, polițiști, medici ori gunoieri, după cum o cer interesele… partidului sau a celui care plătește (mai bine decât patronul). Și încă un citat din CTP: „Două sunt concluziile pe care eu, subsemnatul, mi-am îngăduit să le trag după 26 mai. Prima, personală: refuz să mai fiu numit jurnalist. Sunt gazetar, căci cuvântul are legătură exclusiv cu scrisul, nu poți fi gazetar de televiziune. A doua, națională: până la urmă, libertatea Internetului a contribuit la conștientizarea și imunizarea românilor față de manipularea TV, și nu la înmulțirea PCR”. Totuși, și Internetul e plin de propagandă și manipulare și nu știu dacă românii sunt chiar așa de imuni. Mircea Vasilescu, din aceeași publicație: „S-ar părea că trăim într-un război comunicațional generalizat și haotic, asemănător bătăilor cu frișcă din comediile mute de-acum o sută de ani: plăcintele plesnesc pe toată lumea, din toate direcțiile, iar dacă te nimerești pe-acolo, simți nevoia să dai și tu”. Scapă cine poate. Probabil vor scăpa și gazetarii pomeniți de CTP, de nu cumva și aceștia, la 30 de ani de la „marea revoluție” din decembrie 1989, au dat ortu popii. Și prin Sălaj, mirificul spațiu unde prosperă niscaiva gunoieri de presă, și în chip de propagandiști & manipulatori din păcate a prea multor instituții și persoane „interesate” de propria lor imagine & prosperitate. E poate unul din prețurile libertății ori iluziei libertății…

Magazin Sălăjean, 17 iulie 2019

www.magazinalajean.ro